Meditaii Podcast

Acest LIVE a fost difuzat original pe 31 Octombrie 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=jLY3YYH9k8c

Protagonistul întâlnește un om misterios în orașul New York, dar cine este el și ce se ascunde în spatele acestui oraș? Citește povestea în original: https://www.hplovecraft.com/writings/texts/fiction/he.aspx *Această lectură a fost publicată original pe 30 Octombrie, 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=UPyr9tVGkeo

Citiți povestea (The Picture in The House) în original: https://www.hplovecraft.com/writings/texts/fiction/ph.aspx *Această lectură a fost publicată original pe 27 Octombrie, 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=BkEuF1icye4

Friedrich Nietzsche (1844–1900) a fost un filosof și critic cultural german care a publicat intens în perioada anilor 1870-1880. El este renumit pentru critici fără compromisuri asupra moralei și religiei europene tradiționale, precum și a ideilor filosofice convenționale și "lucrurilor sacre" sociale și politice asociate modernității. Multe dintre aceste critici se bazează pe diagnostice psihologice care expun conștiința falsă care infectează ideile primite ale oamenilor; din acest motiv, el este adesea asociat cu un grup de gânditori moderni târzii (inclusiv Marx și Freud) care au avansat o „hermeneutică a suspiciunii” împotriva valorilor tradiționale. Nietzsche și-a folosit, de asemenea, analizele psihologice pentru a susține teoriile originale despre natura sinelui și propunerile provocatoare care sugerează noi valori pe care el le credea că vor promova reînnoirea culturală și vor îmbunătăți viața socială și psihologică prin comparație cu viața sub valorile tradiționale pe care le critica. *Acest video-e

Un preview la următoarea serie din podcast, în care voi analiza cartea lui Dorian Furtună, "Homo Aggressivus: de ce nu se opresc războaiele și violența?" Această video-lectură a fost publicată original pe 15 Octombrie 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=By2uEtluQBI Homo Aggressivus I: Instincte, Evoluție și Războaie - https://www.youtube.com/watch?v=DlF347NYS-Y

Acest LIVE a fost difuzat original pe 1 Octombrie 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=X3V3RmGGQbQ

Acest LIVE a fost difuzat original pe 26 Septembrie, 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=F3pVtDTPs78

„M-am deschis față de blânda indiferență a lumii.” — Albert Camus Lecturez prima parte a romanului Străinul — unul din favoritele mele. Content pe care l-am postat despre Camus (so far): Episodul 3: https://www.youtube.com/watch?v=TsFA1NDrHQM Episodul 11: https://www.youtube.com/watch?v=H-5wEr1CSN0 Articol ("Ciuma lui Camus"): https://www.youtube.com/watch?v=lOmLQhg8BlE *Această video-lectură a fost publicată original pe 9 Septembrie, 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=gixZ6YWFnfk

De ce citim? E mai reală viața-vie decât cea din carte, sau această dihotomie e una falsă și fiecare experiență e unică în felul său? E bine să citești mult, sau trebuie să fii mai econom? Recenzia cărții: https://www.goodreads.com/review/show/3156758522 Linkuri despre Valeriu Gherghel: Blog: https://valeriugherghel.blogspot.com/ Goodreads: https://www.goodreads.com/author/show/6570334.Valeriu_Gherghel Facebook: https://www.facebook.com/gherghel.valeriu *Această video-lectură a fost publicată original pe 6 Septembrie 2020 pe YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=8JQAhTadmAc

Borges avea o barieră între sine și public, exista o dihotomie între neîncrederea în sine și aprecierea publicului. E greu de știut la sigur, poate era o aroganță pe care încerca să o acopere prin umilință falsă, dar eu totuși cred că Borges chiar sincer credea că nu era suficient de bun, întrucât era un cititor extrem de dedicat și a citit o literatură vastă. Fiind expus gândurilor marilor genii din istorie el își dădea seama, cum și Socrate cândva și-a dat seama, că nu știa nimic. Ce poate arăta exemplul lui despre condiția umană în general? O fi neîncrederea în sine un impediment pentru autorealizare, sau din contra, ne servește ca o parte esențială în procesul creativ și de cunoaștere de sine? În acest video-eseu, publicat original în 2020 pe YouTube, eu încerc să răspund la aceste întrebări. Link original: https://www.youtube.com/watch?v=_bXkdb-29BY

În acest articol (scris tocmai un an în urmă, când pandemia era în starea incipientă) eu analizez romanul Ciuma și fac tangențe cu viața noastră curentă. Cred că încă e foarte relevant, deși datele statistice sunt cam învechite. Lecțiile scoase din lucrarea lui Camus, totuși, rămân aceleași. Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/ciuma-lui-camus *Acest articol a fost publicat original pe 12 Aprilie, 2020.

Fiind tânăr, Socrate a studiat filosofiile care erau atunci la modă a ceea ce acum se numesc „presocratici”, care în diferitele lor modalități încercau să înțeleagă lumea naturală din jurul nostru. Mai presus de toate, două lucruri l-au impresionat în ei, și credea că amândouă erau în dezavantajul lor. 1. În primul rând, presocraticii (Pitagora, Thales, Parmenide, etc) erau în contradicție unul cu celălalt. Erau o mulțime de teorii conflictuale. Și nu părea să existe o modalitate satisfăcătoare de a decide între ei. Presocraticii au propus idei interesante despre lume, dar fără a ține prea mult seama de metoda critică; așa că era imposibil de spus care dintre ei avea dreptate. 2. În al doilea rând, Socrate spunea că chiar dacă am afla care din presocratici aveau mai multă dreptate, nu era să facă nici o diferență practică. Ce efect ar fi avut asupra vieții noastre dacă am ști cât de departe era Soarele de la pământ sau dacă era de dimensiunea peninsulei Peloponeze sau mai mare decât întreaga lume? Compo

Cei mai timpurii filosofi din Occident, cei de înaintea lui Socrate, au produs teorii despre lume la o scară largă, unele dintre ele în mod evident greșite, dar unele destul de profunde pentru a avea influență până în zilele noastre. Primii filosofi făceau două lucruri simultan care erau radical diferite față de metodele din trecut. În primul rând, încercau să înțeleagă lumea prin utilizarea rațiunii lor, fără să apeleze la religie, revelație, autoritate sau tradiție. Aceasta în sine a fost ceva complet nou și una dintre cele mai importante repere în dezvoltarea umană. Dar, în același timp, învățau și alți oameni să-și folosească propria rațiune și să gândească pentru ei înșiși; așa că nu se așteptau nici măcar la faptul ca elevii lor să fie neapărat de acord cu ei. Ei au fost primii profesori care nu au încercat să transmită un corp de cunoștințe pure și nestrăbătute, ci în schimb au încurajat elevii să discute și să argumenteze, să propună idei proprii... Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/presocra

Guillotin—inventatorul Ghilotinei—dorea ca executările să fie ținute în privat, dar acest lucru era contrar tuturor tradițiilor și mulțimilor adunate pentru a le urmări, inclusiv tricoteuzele, femeile care tricotau agitat în timp ce capetele se rostogoleau. Respectiv, executările cu ghilotina au devenit cel mai popular show din timpul Revoluției Franceze. De fapt, pe măsură ce faima ghilotinei a crescut, la fel a crescut și reputația operatorilor săi. Executorii au câștigat foarte multă notorietate în timpul Revoluției Franceze, când au fost judecați îndeaproape cu privire la cât de repede și cu exactitate au putut orchestra mai multe decapitări. Meseria era de multe ori o afacere de familie. Mai multe generații ale renumitei familii Sanson au servit ca executor al statului din 1792 până în 1847 și au fost responsabile pentru căderea lamei pe regele Ludovic al XVI-lea și pe Marie Antoinette, printre alte mii. În secolele XIX și XX, rolul șefului principal a căzut asupra lui Louis și Anatole Deibler, o pereche

Filosoafa Simone de Beauvoir afirma că tu ca individ exiști în relație cu alți indivizi, și că existența altora justifică existența ta ca individ. Cum aș putea să-mi asum libertatea într-un mod etic fără ca simultan să-mi doresc libertatea altora? Deoarece suntem conectați, să-ți dorești propria libertate e să-ți dorești libertatea altora, spunea de Beauvoir... Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/11/22/libertatea-si-etica-ambiguitatii-simone-de-beauvoir Episodul 11: https://podcastmeditatii.com/podcast/2019/11/9/episodul-11 *Acest articol a fost publicat original pe 22 Noiembrie 2019.

Oamenii au avut o istorie complexă, contradictorie. Într-un capăt, având în vedere impactul nostru asupra ecologiei și asupra altor ființe simțitoare, este greu de trecut cu vederea că suntem poate cea mai distrugătoare forță care a umblat vreodată pe această planetă. Ucidem, cucerim și apoi ucidem din nou. Și totuși, există mai multe: în ciuda pașilor greșiți, oamenii sunt, de asemenea, singurele creaturi cunoscute din Univers care au reușit să folosească cultura pentru a arăta potențialul unei realități fără violență. Însă cât de fragilă este această realitate?... Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/11/16/scopul-vietii-sartre-vs-camus Episodul 11: https://podcastmeditatii.com/podcast/2019/11/9/episodul-11 *Acest articol a fost postat original pe 9 Noiembrie, 2019.

Discut despre ideile centrale ale Stoicilor antici, care au potențialul să te ghideze în a avea o viață mai bună și echilibrată. Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/11/10/5-sfaturi-stoice-pentru-o-viata-mai-buna *Acest articol a fost publicat original pe Noiembrie 10, 2019.

Брат, sau Fratele, e un film considerat astăzi legendar în cinematografia rusă și post-sovietică. E o ecranizare crudă și realistică a Rusiei anilor 90’, dar mai mult ca atât, e un comentariu asupra tensiunii între natura umană și mediul înconjurător. Dacă atragi atenția, întrebarea implicită pusă de film e următoarea: În ce măsură mediul înconjurător determină comportamentul nostru, și în ce măsură suntem noi personal responsabili? În acest articol eu analizez acest film și fac analogii cu filosofiile care dezbat existența sau lipsa liberului arbitru (determinism vs indeterminism) și prezint câteva idei ale Stoicilor antici. Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/10/13/brat-1997 *Acest articol a fost publicat original pe 13 Octombrie, 2019.

Friedrich Nietzsche, un filosof faimos din secolul 19, credea că suferința și sacrificiile sunt necesare pentru auto-depășire—realizarea talentelor și evoluția personală. El considera suferința un factor inseparabil de la o viață ambițioasă, și chiar le dorea oamenilor lui cei mai apropiați să sufere pentru a progresa: “Celor oameni de care îmi pasă măcar un pic, eu le doresc suferință, devastare, boală, maltratare, umilință... aș vrea ca ei să nu rămână străini față de auto-disprețuire, tortura neîncrederii în sine, nenorocirea celor învinși, nu am jale față de ei... pentru că le doresc unicul lucru prin care pot demonstra dacă ei au o valoare sau nu—că unul poate să îndure"... Exagera oare Nietzsche? Unde e limita? În acest articol eu analizez filmul Whiplash și fac analogii cu mai multe filosofii de-ale lui Nietzsche, Stoicii antici, Abraham Maslow, Aristotel, Carl Jung și alții. Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/10/4/ambitia-si-suferinta-filosofia-filmului-whiplash *Acest articol a fost

Comparația e hoțul bucuriei, și social media ne pune viciile noastre în prim plan. Fericirea—așa cum ne gândim la ea—nu poate fi atinsă. Noi niciodată nu vom fi, și niciodată nu putem să fim într-o stare constantă de fericire. În loc, eu cred că un lucru ce-l putem atinge e bucuria. Atunci, ce este bucuria? Textul: https://podcastmeditatii.com/blog/2019/7/12/cum-te-exploateaz-social-media *Acest articol a fost publicat original pe 11 Iunie, 2019.